Amenintarea reprezentata de continutul relational pentru intregul sistem actual

Omul viu, oricat ar fi de hipnotizat de mic si oricata influenta sociala, religioasa, juridica ar fi in jurul lui, la un moment dat se poate tine singur pe picioare si odata ce vede cel putin in ceata viata asa cum e ea, e mai greu de controlat…si din ce in ce mai greu.

Am avut o discutie foarte interesanta de altfel, printr-un spatiu al online-ului, pe care o voi expune si aici:

Intrebarea lui: Uite, imi da prin minte sa va ruinez tihna de week-end cu o intrebare. De milenii – pot spune – suntem educati in spiritul monogamiei. Cultural: poezie, proza, ode, teatru…etc…etc; Religios: prin refuzul Bisericii de a performa taina casatoriei cu mai multi soti/sotii; Legal: prin incriminarea bigamiei. Cu toate aceste puternice influente in viata unei persoane echilibrate, marea majoritate (ca sa nu spun toti) avem relatii mai pe fata mai pe ascuns cu multipli parteneri. Acum vine intrebarea: cui credeti ca-i profita monogamia, de este impusa de atata amar de timp si cu atata strasnicie ?

Eu: Miza este extrem de mare. Gandeste-te de exemplu ce greu este de gestionat, la nivel macroeconomic, o situatie comuna ca cea a casatoriei intre cetatenti din state diferite, a sotului decedat care lasa pensie de urmas sau averi rudelor si asa mai departe. Casatoria este minimum de apropiere permis intre oameni, de sute de ani, pentru ca reprezinta nivelul minim de relatie, deloc amenintator pentru marile corporatii, usor de controlat, care permite continuitatea subjugarii si consumerismului.

Nimeni nu urmareste diminuarea populatiei, asa cum se tot crede, ci mai degraba se urmareste amplificarea ei si diminuarea ratiunii si a constientei, dar mai ales a apropierii dintre oameni, fara sa fie nevoiti sa ascunda nimic unii de altii, niciun gand, nicio intentie, iar asta sa-i apropie mai tare.

Monogamia a aparut odata cu separatismul si interesele individualiste. A aparut marea intrebare: cui ii las averea? Intrebare venita pe filiera emotionala si mentala, nu rationala, caci daca era rationala, nu mai erau necesare masurile, toata lumea ar fi acceptat. Nu monogamia a aparut, ci mai degraba casatoria. Ca e monogamie sau poligamie, mare diferenta de interese si pretentii nu e.

Daca politicile acestea relationale traditionale ar disparea, consumerismul ar fi intr-un mare pericol. Cu cat mai separati, cu atat mai mult consum: masini, case, haine, electrocasnice, hrana si hobby-uri compensatorii, medicamente pentru „rezolvarea” efectelor urmarite de altfel, etc. Si mai ales, cu atat mai mult consum interior, ignoranta si supravietuire hipnotica (hrana nesanatoasa, oameni langa care nu te simti prea bine, filme ale mintii pe care ti le tolerei si chiar le arunci spre ceilalti, etc).

De aceea societatea de azi este foarte bine cladita pe refularile, concurentele si tensiunile din fiecare individ cu el insusi, purtate in fiecare interactiune. De la reprimare la exces, mintea isi cauta sensuri si posesii, iar munca aceea cu sine e dificila, dar vitala. Prietenia, increderea, relatiile sudate prin continut reprezinta cea mai mare amenintare pentru „baietii destepti”, insa, la cat de greu se misca omul, ei inca stau bine. Pana cand nu vor mai fi incoruptibili si isi vor asuma in totalitate existenta, cei cu o geana ridicata/constienti de viata, partea viciata din umanitate va degrada sufletele, dar mai ales pe aceia care pot face ceva si se lasa coplesiti de deznadejde. Pentru ca viata, daca iti da un potential si nu-l folosesti, acela se va intoarce impotriva ta si e greu sa traiesti cu el.

Asa s-a ajuns ca atunci cand oamenii au relatii armonioase aparent, in situatii de „bine si caldut”, fara cazuri concrete, toata lumea „se iubeste”, exageram ce primim foarte etalat si minimalizam ceea ce primim nepretuit, dar fara straluciri si asa apare indragosteala. E entuziasmul acela exacerbat a sufletului insetat, purtat printr-un desert de goliciune umana si astfel apare dependenta, posesia si starea de inlantuire a celuilalt dusa pana la patologie, dupa o Fata Morgana.

O minte prinsa inca in capcana calculelor emotionale, atasamente, frici, dependente, ar zice ca o astfel de perspectiva este subiectiva si cauzata de lipsa de maturitate si iresponsabilitate a celor instabili, ceea ce este intr-o oarecare masura adevarat, caci de la reprimare se ajunge la exces, acesta din urma fiind tot un mod de evadare, numai ca sa nu iti asumi propria viata. Insa privind obiectiv, relatiile intime intre oameni nu inseamna neaparat sex, desi este o componenta importanta (cel mai profund mod de comunicare). Intr-o lume in care cei care-si gasesc compatibilitati supravietuiesc mai usor, iar cei care nimeresc sa se indragosteasca de cineva total diferit, traiesc intr-o tensiune continua, desi adesea ambii sunt oameni cu intentii bune, dar neasumati, normal ca sexul devine o miza, un trofeu. Relatiile dintre oameni NU sunt conditionate de compatibilitati, afinitati, etc. Pentru ca suntem total rupti de firesc, intr-o lume in care relationarea este la nivel minmal cu cei din afara casei tale mai ales, in momentul in care primim ceva, exageram in entuziasm, iar adesea celalalt profita de asta, chiar daca inconstient. Insa compasiunea intre oameni si legaturile de fond sunt absolut normale, asta sa nu uitam niciodata.
Se pune adesea ideea de libertate in seama barbatului si aici indraznesc sa afirm ca insasi stiinta a dat erori, cel putin la nivelul interpretarii, zicand ca sta in natura barbatului sa umble cu mai multe femei. Lucru total fals. „Natura” barbatului de care se vorbeste (as pune si cuvantul barbat in ghilimele, in contextul dat) este denaturata, el fiind pervertit inca de la nivel celular de umbra inconstienta si neasumata vreodata de-a lungul istoriei (iar pe asta mizeaza „baietii destepti”). Barbatul actual este precum un animal, el nu cauta femei, el cauta carne, vaneaza. Femeia, care are mai multa nevoie de sex/afectiune/protectie etc a ajuns sa se rezume la minimum de „siguranta” si sa nu-l prea riste, caci oricum nu prea are pentru ce. Atata timp cat pentru barbati, femeia reprezinta doar un fund, el va fi intr-o continua competitie cu ceilalti barbati, iar relatiile defectuase cu ceilalti barbati au ca efect disfunctionarea relatiilor cu femeile…caci, credeti-ma, nimic nu e mai excitant, mai uman si mai firesc decat prietenia dintre barbatii care iubesc aceleasi femei, fara urma de granita, pretentie, calcule, singurul interes fiind armonia femeii. Excitant pentru continutul femeii, nu pentru mintea pervertita de proiectii mentale, scene porno,imagine despre sine exagerata, etc (am facut precizarea aceasta, stiind ca majoritatea oamenilor numesc sex ceea ce in realitate este doar forta de frecare a doua trupuri care nu se simt unul pe altul, caci fiecare este preocupat de propria imagine, de cum sa il satisfaca pe celalalt, de confirmari, de a se vedea din exterior, etc).

Intr-o lume in care nu se tine cont de apartenente, copiii ar creste firesc, din placerea si bucuria tuturor celor din jurul sau, fara a-si pune vreodata problema perversitatii sub orice forma ar fi ea, fara tensiuni, separatisme si abordari diferite invatate pentru a le aplica dincolo de usa casei. Miza sexualitatii este mult prea mare pentru ca cineva sa isi asume responsabilitatea directa. Cand ti-o asumi, risti mult, risti sa ramai singur, risti discriminari….dar nimic nu e mai eliberator decat linistea pe care o ai dincolo de toate acestea…si pana la urma, viata iti ofera enorm, chiar cand te astepti mai putin, dar asta nu e treaba ta.

Fa tot ce poti cu ceea ce ai acolo unde esti, la modul cel mai sincer si integru cu putinta, netinand cont de afinitati, emotii, proiectii si interese. De restul se ocupa viata.

Daca ati citit pana la final, inseamna ca ati rezistat😀 si mai mult de atat, ca v-ati straduit sa intelegeti ceea ce ma stradui sa expim in limita intelegerii de moment…cam asa-i cu corporatiile si interesele mari, alimentata zi de zi, clipa de clipa, de cedarea fiecaruia in fata coplesirii „greutatilor”, emotiilor, fricilor, lacomiilor si a naivei idei ca „nu e mare lucru”. Ba e mare lucru, orice „mica” tradare.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s